SIAMO DI NUOVO INSIEME – nr. 95-96
SUMAR Nr. 95-96 – Aprilie – Iunie 2020
Editorial
ACTUALITATE / ATTUALITÀ
- COVID 19 – Starea de urgență!
- Trăiri și impresii din perioada pandemiei!
- Proba de rezistență
- Un saluto a voi tutti e un abbraccio dall’Italia
- Messaggio di speranza
- Antropologia al tempo della pandemia
- Dumitru Prunariu: Spiritul latin își spune cuvântul în colaborarea cu partenerii italieni • Dumitru Prunariu: Lo spirito latino dice la sua nella collaborazione con i partner italiani.
- Jumătatea plină a paharului am descoperit noi familii de etnici italieni
- 4 întrebări despre învățământul online în limba maternă italiană
CULTURĂ / CULTURA
- Condiția femeii în antichitatea italică
- Mormântul lui Leonardo da Vinci
- Săptămâna limbii italiene în lume, sărbătoare națională pentru etnici
- Unde ești tu, Țepeș Doamne… în Italia
- Raffaello Sanzio da Urbino nel 5° centenario della morte – II • Raffaello Sanzio da Urbino la 500 de ani de la moartea sa – II (1483-1520)
- Aviatorul Ioan Culluri, de la stabiloplan la „circuitul oazelor
SOCIAL / SOCIETÀ
- O comoară ascunsă în inimă
- { Tra parentesi… } • { Între paranteze…}
- Una strada lunga 2000 anni!
- Bressanone, orașul străvechi dintre două lumi
ȘTIRI / NOTIZIE
SIAMO DI NUOVO INSIEME – nr. 95-96
EDITORIAL
Diplomația la grea încercare
Europa nu mai este ce a fost și nici nu va mai fi. Doctrinele s-au topit la vârful politicii. Suntem la o distanță de treisprezece ani și jumătate de la aderarea noastră la Uniunea Europeană, survenită în urma semnării Tratatului de la Lisabona, la data de treisprezece decembrie 2007 și ratificat la întâi ianuarie 2009, perioadă în care am trecut printr-o multitudine de schimbări de tot felul, de la reforme economice, ale sistemului de învățământ, ale justiției prin adoptarea noilor coduri civile și penale, ale sănătății, până la îmbunătățirea infrastructurii rutiere, electrice, de gaze și feroviare, care în continuare mai necesită îmbunătățiri.
Una din problemele economice în fața căreia ne aflăm cu toții nu este aceea că suntem într-o continuă transformare, un fapt normal de altfel, ci se referă la modul și gradul de îndeplinire a unor lucrări la termenele prevăzute în contractele pe care le semnăm cu diferiți anteprenori și furnizori de servicii. Avem nevoie de un mediu economic competitiv. Dacă până în clipa de față, la nivel național, majoritatea companiilor lucrau în sistem lohn pentru marile companii, furnizând numai forță brută de muncă, neavând posibilitatea dezvoltării pe niciun sector de activitate în care dobândeam cunoștințe, iată că acum suntem în situația în care, fiind o țară cu resurse în toate sectoarele de activitate, atât primar, secundar cât și terțiar, putem să ne controlăm cât se poate de bine sistemul, să avem un mediu economic sănătos, cu concurență puternică și cu oameni cu idei care să fie promovați pe competențe, nicidecum pe impostură și corupție sau o voință exagerată, fără o bază educațională solidă.
O altă problemă din punctul personal de vedere o reprezintă faptul că specialiștii sunt din ce în ce mai puțini, mulți tineri preferând calea străinătății și puțini fiind cei care preferă să se mai întoarcă în țară, din cauza nivelului scăzut de trai și limitării perspectivelor de dezvoltare, pe motivul expus anterior. Suntem în continuare un sistem de lohn. Obligațiile trec în timp, obișnuința la fel. Misiunile diplomatice ale României sunt puse la încercări grele într-o lume tot mai dinamică și interconectată, cum am devenit în ultimii ani, politicile noastre în diferite zone ale lumii trebuind să furnizeze personal diplomatic competent pentru a corespunde exigențelor de natură economică. Bineînțeles, aceste aptitudini și competențe ale diplomaților români trebuie în mod exigent evaluate periodic, în funcție de natura activității desfășurate, iar dinamismul trebuie să fie un atribut al actualei diplomații românești, care în unele locuri este prea statică. Este totodată o grea încercare pentru noi, ca țară, să facem față unei multitudini de amenințări de tot felul, în special din punctul de vedere al securității și siguranței cetățeanului, plecând de la cyber-security, până la amenințări hibride cum ar fi amenințările asimetrice, terorismul, armele de distrugere în masă, activitățile ilicite de informații și altele, cum spuneam, într-o lume tot mai efervescentă.
Această perioadă prin care trecem ne-a făcut să realizăm că suntem tot mai dependenți unul de celălalt, iar încrederea pe care o manifestăm trebuie să aibă o justificare rațională. Fie ca bunul Dumnezeu să ne lumineze drumul pe care îl avem de parcurs!
Buona festa della Repubblica!
Chiar dacă în această perioadă prim planul este monopolizat de tot ce ține de pandemia de Covid 19, nu trebuie să uităm de alte evenimente care au marcat istoria Europei. La data de 2 iunie 1946, Italia a fost proclamată Republică, în conformitate cu opțiunea exprimată de majoritatea participanților la referendumul cu privire la viitorul monarhiei. În acest an, se împlinesc 74 de ani de la acel moment de răscruce pentru devenirea țării care a fost și este un aliat de frunte al României în contextul politicii internaționale. Legătura dintre cele două popoare, român și italian, este mai presus de prietenie. Este una de sânge, la propriu pentru membrii minorității italiene de pe aceste meleaguri, astfel că bucuria ne luminează sufletul atunci când rostim: „Auguri, italiani! Buona festa della Repubblica!”
Anche se in questo periodo il primo piano è monopolizzato dalle notizie sul Covid 19, non dobbiamo dimenticare gli altri eventi che hanno segnato la la storia dell’Europa. Il 2 giugno del 1946, l’Italia è stata proclamata Repubblica, in conformità con la scelta espressa dalla maggioranza dei partecipanti al referendum sulla futura monarchia. Quest’anno si festeggiano 74 anni da quel momento cruciale per lo sviluppo del paese, che è stato ed è ancora un alleato principale della Romania, nel contesto politico internazionale. Il legame tra i due popoli, romeno e italiano, va oltre la semplice amicizia. È un legame di sangue, nel senso più autentico per i membri della minoranza italiana di questo paese, e per questo la gioia illumina i nostri cuori quando diciamo «Auguri italiani! Buona festa della Repubblica!»
Andi Gabriel Grosaru