SIAMO DI NUOVO INSIEME – nr. 91-92
SUMAR Nr. 91-92
Editorial
ACTUALITATE / ATTUALITÀ
- Confluențe 2019”, una dintre cele mai reușite ediții din istoria festivalului •„Confluenze 2019”, una delle migliori edizioni nella storia del festival
- Portret Livia Teodorescu-Ciocănea, sau despre bucuria de a împărtăși • Ritratto di Livia Teodorescu-Ciocănea, o sullagioia di condividere
- Întâlnire emoțională la Casa d’Italia din București • Un incontro pieno di emozioni alla Casa d’Italia di Bucarest
- Gaudeamus 2019: o ediție specială pentru RO.AS.IT. • Gaudeamus 2019: un’edizione speciale per la RO.AS.IT.
- Un romanzo che è anche un poema I PROMESSI SPOSI di Alessandro Manzoni
CULTURĂ / CULTURA
- Leonardo da Vinci, văzut de la Aeroportul Fiumicino
- Anton de Padova, „Sfântul minunilor” Crăciunul, din vechime până la noi
- Crăciun cu friulanii din Craiova • Natale con i friulani di Craiova
- O lectură pentru seara de Crăciun. La caccia al tesoro
SOCIAL / SOCIETÀ
- România prin ochii unor italieni. Vi porto in Romania
- Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse – un crâmpei din moștenirea lăsată de etnicii italieni din România
- Toate reflectoarele pe „Insieme”, trupa de teatru a liceului „Dante Alighieri”
- Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a ajuns la 100 de ani
- Il Natale di una volta, in Abruzzo, visto con gli occhi di un bambino
- Rețete • Ricette
- Sermoneta, orașul ospitalității și al tradițiilor
ȘTIRI / NOTIZIE
SIAMO DI NUOVO INSIEME – nr. 91-92
EDITORIAL
Crăciunul în Italia, de la nord la sud
Crăciunul, sau Nașterea Domnului, este sărbătoarea cea mai importantă din Italia. Familiile se reunesc, gătesc multe feluri de mâncare, se joacă și își fac cadouri. Copiii așteaptă dimineața să vadă dacă Moș Crăciun le-a îndeplinit dorințele exprimate în scrisori. Unele familii preferă să își petreacă sărbătorile la munte, de obicei în Alpi, această perioadă denumindu-se săptămâna albă.
Ajunul Crăciunului este, de asemenea, o zi importantă, în care se ia Marea Cină. Pentru cina de Ajun și pentru cea de Crăciun, în Italia se gătește foarte mult, în general pește. În același timp, în perioada sărbătorilor, se gătesc și se cumpără dulciuri diverse, cum ar fi il panettone, il pandoro sau il torrone și casa este ornată. Pomul de Crăciun este împodobit de regulă începand cu data de 8 decembrie, când se sărbătorește Immacolata Concezione. Împreună cu pomul, de obicei se face și il presepe, o scenă ce reprezintă nașterea lui Isus. Data de 26 decembrie, ziua de
după Crăciun, este și sărbătoarea lui Santo Stefano (Sf. Ştefan), primul martir creștin. Crăciunul este, așadar, timpul pentru petreceri și multe cadouri, dar tradițiile – de la Santa Lucia și Befana, la presepe și pomii de Crăciun și până la rețetele tradiționale și meniurile tipice – diferă de la nord la sud și de la regiune la regiune. Iată câteva exemple în rândurile ce urmează.
Cine aduce cadourile?
Moș Crăciun, cu siguranță, dar nu singur. În funcție de regiune sau de oraș, lui Moș Crăciun i se alătură două doamne, Santa Lucia și Befana. Prima este o sfântă martir ce și-a pierdut văzul și care, în câteva zone din nordul Italiei, aducea cadouri copiilor în noaptea dintre 12 și 13 decembrie. Copiii așteaptă sunetul clasicului clopoțel al sfintei care prevestește multitudinea cadourilor de Crăciun în Trentino și provinciile Brescia, Bergamo, Udine, Cremona, Lodi, Mantova, Piacenza, Parma, Verona și Reggio Emilia. În restul zonelor din Italia, ultima parte a dăruirii
cadourilor de Crăciun este încredințată Befanei, bătrânica ce are nasul coroiat și rochie lungă și care călătorește prin lume, călare pe mătură, aducând cadouri copiilor cuminți. Pomul de Crăciun, il presepe și alte tradițiiAceste aspecte diferă de la o regiune la alta, în funcție de care dintre cei trei mai sus menționați sunt responsabili de dăruirea cadourilor. Chiar și atunci când vine vorba de decorațiunile de Crăciun expuse în casă, de sunetul și aspectul ornamentelor, tradiția este structurată diferit, în funcție de oraș și de zona din Peninsulă. Principalii protagoniști, cu toate acestea, rămân aceiași: pomul de Crăciun și pătuțurile de copii. Primul este cel care are cea mai recentă istorie, fără prea multe diferențe de la nord la sud. Al doilea, patul de copil, este un adevărat clasic al tradiției italiene de Crăciun, care își are rădăcinile în secolele trecute, datând din 1223, când Sfântul Francisc a făcut prima reprezentare a nașterii Domnului, în noaptea dintre 24 și 25 decembrie.
Tradiția Trunchiului de Crăciun este încă în viață în Liguria, dar și în Abruzzo, unde există reprezentări și evenimente dedicate acestuia. Trunchiul de Crăciun este cea mai veche tradiție italiană din Peninsulă, ce provine din secolul al XII-lea. Tradiția spune că în Ajunul Crăciunului, capul familiei, printr-o ceremonie specială de bun augur (de obicei, un toast), dădea foc în șemineul din casă unui trunchi gros de lemn ce era lăsat să ardă timp de douăsprezece nopți până la Bobotează, resturile trunchiului fiind apoi păstrate întrucat li se atribuiau proprietăți
magice (se credea că favorizează fertilitatea femeilor și a animalelor, că protejează culturile, că aduce sănătate și că ferește de fulgere) și de obicei erau refolosite pentru aprinderea trunchiului în următorul an.
Cina de Crăciun
Sărbătorile de iarnă implică de asemenea și mese foarte gustoase, tradițiile fiind diferite și din punct de vedere gastronomic. În multe regiuni din centrul și sudul Italiei, cu Lazio în frunte, de exemplu, de pe masa de Ajun nu poate lipsi anghila. Dacă în Calabria cina din 24 decembrie începe cu anghinare și gogoși fripte, în Lombardia și în Veneto, de la mesele de Crăciun nu pot lipsi il panettone și il pandoro.
În aceeași perioadă este și petrecerea de Anul Nou. Pe 31 decembrie, ziua de San Silvestro, se iese sau se fac întâlniri în familie pentru cina din ultima zi a anului. Sfârșitul sărbătorilor de iarnă este marcat de ziua de 6 ianuarie, Boboteaza, o zi deosebit de importantă pentru copii deoarece tradiția spune că Befana zboară din casă în casă pentru a umple șosetele copiilor cuminți cu bomboane. Pentru cei mai puțin cuminți, bucăți de cărbuni. Așadar, cu ocazia numeroaselor sărbători ce ne așteaptă în perioada următoare, vă urez să le petreceți frumos, cu bucurie și pace în suflete, fie că le celebrați în stil italian sau românesc!
Sărbători fericite!
Andi Gabriel Grosaru