Peressutti Giovanni Battista

Nume și Prenume:

PERESSUTTI GIOVANNI BATTISTA

(n. 1880 – d. 1953)

Inginer / antreprenor

Date biografice:

Giovanni Battista Peressutti s-a născut pe 20 septembrie 1880 la Pinzano al Tagliamento (la 35 km de Udine), Italia. A urmat studii elementare la Pinzano, post elementare la San Daniele și Udine (Italia); ulterior a studiat la Școala Superioară de Studii generale (Udine) și la Universitatea din Padova, în urma acestor studii obținând diploma de inginer în construcții. Conform Tezei de doctorat a lui Paolo Tomasella, Emigranții din Veneto și din Friuli în viața economică și culturală a vechiului Regat (1848–1948), Peressutti ar fi sosit în România la sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea, ca muncitor sezonier. Considerăm, însă, că Peressutti ar fi venit pentru prima dată în Craiova mult mai devreme, în 1895 (conform livretului de exercitare a profesiei pe cont propriu nr. 045064, emis în 1930 de Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale – Direcțiunea muncii – serviciul plasării, șomajului și migrațiunilor), revenind ulterior, după finalizarea studiilor, pentru a lucra și a se stabili aici împreună cu familia.

Deși Craiova era deja cunoscută pentru puternica sa comunitate de italieni, la stabilirea în oraș a familiei Peressutti a contribuit și prietenia dintre Giovanni Battista și arhitectul Petre Antonescu, pe care l-ar fi cunoscut în perioada studenției la Padova. În 1909, Antonescu i-a încredințat lui Peressutti construcția unuia dintre cele mai importante edificii proiectate de el, Palatul Administrativ, azi Prefectura Dolj.

La Craiova, Peressutti (alături de colegul său italian Carlo Dalla Barba) a creat o adevărată școală de lucrări în construcții civile cu meșteri italieni de un înalt profesionalism, formând și mulți zidari sau dulgheri din rândul meseriașilor români. Firma de construcții Peressutti & Dalla Barba a luat în antrepriză numeroase edificii monumentale, fie ele sedii ale unor instituții publice sau locuințe private.

Giovanni Battista Peressutti, alături de întreprinderea de construcții a lui Carlo Dalla Barba, a fost angajat între 1912–1916 pentru finalizarea lucrărilor la sediul Băncii Comerțului, azi Primăria Craiova, sub supravegherea arhitectului Constantin Iotzu. În 1920, constructorul italian a fost angajat pentru a ridica în imediata apropiere a Băncii Comerțului, pentru același angajator (Costică Neamțu și Banca Comerțului S.A.), și după planurile aceluiași arhitect (C. Iotzu), a Blocului Casa Albă.

Conform articolului „O încercare de modernizare a Craiovei din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial: Serviciul de tramvaie și troleibuze” de Șerban Pătrașcu, firma Dalla Barba & Peressutti a luat în antrepriză construcția depoului pentru tramvaie din Calea Breștei, lucrare estimată la 4 milioane de lei. Giovanni Battista Peressutti nu a fost doar un constructor și antreprenor desăvârșit, ci s-a și implicat activ în viața comunității, fiind președintele Coloniei italiene din Craiova, precum și consul italian în 1942. A fost decorat cu medalii și ordine ale statului român, semnate de către regele Carol I și regele Ferdinand.

Peressutti a fost căsătorit cu Marzia Scatton (1888-1935), cu care a avut o fiică, Lucilla, și un fiu, Enrico (1908-1976), strigat de familie și prieteni Aurel. Lucilla s-a măritat și a rămas în Craiova, în timp ce Enrico s-a întors în Italia, devenind un cunoscut arhitect. El a fost membru fondator al celebrului atelier milanez de arhitectură BBPR (Belgioioso, Banfi, Peressutti, Rogers), înființat în 1932, care a rămas în istoria arhitecturii italiene din secolul al XX-lea drept autor al unora dintre cele mai inovative soluții în proiectare, construcții și design.

În data de 18 februarie  1913, se naște Leonino Camillo Gildo, unul din fii lui Peresutti Giovanni Battista și al Marziei.

Domiciliat în strada Stolojan nr. 41.

Giovanni Battista Peressutti a decedat la 2 mai 1953 la Craiova, fiind îngropat alături de soție la Cimitirul Catolic de pe str. Bucovăț.

Deasupra mormântului a fost ridicată o statuie a constructorului italian. Pe epitaful său scrie:„Giovanni Battista Peressutti – Ingegnere costruttore (1880–1953), presidente della comunità italiana e console d’Italia all’anno 1942. Ha costruito Prefectura, Primăria, Casa Albă, Jandarmeria, Agronomia, morile și casa Barbu Drugă, Parchetul Județean, Colegiul Carol I (reconstruit integral după incendiul din anul 1930) ed altri edifizi monumentali della città di Craiova.”În memoria lui, la fosta sa locuință din Craiova (și fost sediu al Consulatului Italiei din strada Unirii nr. 145) a fost dezvelită o placă comemorativă, iar unei străzi de lângă Judecătoria Craiova i s-a dat numele său.

Peresutti a înființat în Craiova o școală de meseiași în construcții, transmițând românilor meseria.

Societatea Dalla Barba & Peresutti a fost înființată în anul 1936 și a avut sediul pe strada C.A.Rosetti nr. 6

Realizări:

• Palatul Administrativ, azi Prefectura Dolj, 1913;
• 1912–1916 pentru finalizarea lucrărilor la sediul Băncii Comerciale Române, azi Primăria Craiova;
• depoului pentru tramvaie din Calea Brestei;
• Casa Albă (1920-1923);
• Casa Carianopol (azi Comandamentul Jandarmeriei Dolj);
• Agronomia;
• casa Barbu Drugă
• moara Barbu Drugă – 1912
• Parchetul Județean;
• Colegiul Carol I – renovat 1930;
• Policlinică orășenească, situată pe strada Severinului;
• construcța sălii de spectacole a Teatrului Liric;
• Palatul Ramuri – 1920 ;
• Casa Constantin Neamțu
• Liceul Frații Buzești

Surse:

• Arhivele Naționale ale României
• Emigranții din Veneto și din Friuli în viața economică și culturală a vechiului regat (1848-1948) , Paolo Tomasella, Cluj Napoca, 2014
• https://www.monumenteoltenia.ro/constructori-in-oltenia-giovanni-batista-peressutti/
• L’emigrazione italiana nelle terre romene (1861-1916), Alina Dorojan, Universitatea Roma Tre
• Monitorul Oficial din 18 ianuarie 1937
• Monitorul Oficial din 20 octombrie 1936
• monumentul funerar personal
• placa informativă – Casa Barbu Drugă
• placa informativă – Liceul Carol I din Craiova
• placa informativă – Opera din Craiova
• placa informativă – Palatul Ramuri
• Revista Siamo di nuovo insieme 87-88
• Ziarul Adevărul din 19 iunie 1915
• Ziarul Dimineața din 19 iunie 1915
• Ziarul Gazeta de Sud din 17 decembrie 2002
• Ziarul Îndreptarea din septembrie 1929
• Ziarul Știrea din 16 noiembrie 1924