Ovidiu Drimba: in memoriam
S-au scurs deja trei luni de când s-a stins din viaţă cel ce a fost eminentul cărturar Ovidiu Drimba, spirit enciclopedic, italofon şi italofil. Am aflat cu întârziere de dispariţia Domniei Sale şi datorită discreţiei mass-media în ceea ce-l priveşte.
Născut în 2 septembrie 1919 la Marginea, Bihor, în familia unui învățător patriot participant la Marea Unire din 1918, Ovidiu Drimba urmează Liceul “Emanuil Gojdu” din Oradea. După aceea se înscrie la Facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Cluj, luându-şi, în 1942, licenţa în franceză şi italiană, iar în 1948, licenţa în filosofie. Devine asistentul lui Lucian Blaga la Catedra de filosofia culturii, unde îşi susţine şi doctoratul.
A fost profesor de literatură universală la Facultatea de litere a Universităţii din Bucureşti, şi apoi, timp de 11 ani, profesor, şef de catedră la Universitatea din Torino, ţinând cursuri şi la Universitatea Catolică din Milano. Datorită meritelor personale, erudiţiei sale şi contribuţiei la dezvoltarea relaţiilor interuniversitare şi culturale italo-române, Ovidiu Drimba a fost numit professore di ruolo la universitatea torineză, titlu acordat destul de rar unui profesor străin, în Italia.
Profesorul Ovidiu Drimba este autorul, printre alte lucrări de seamă, al Istoriei culturii şi civilizaţiei (vol. I-XIII) începută la îndemnul lui Blaga.
Notabile, de asemenea, sunt şi volumele: Leonardo da Vinci, Eseuri de literatură străină, Incursiuni în civilizaţia omenirii, Cărţi, autori, personaje. Dicţionar de literatură universală, Scrisori inedite ale lui Petru Cercel în arhivele din Torino şi Veneţia, Petrarca în literatura română, Vittorio Alfieri în România, Eminescu şi Boiardo şi multe altele.
Odihnească-se în pace.
