Interviu cu ambasadorul Alfredo Maria Durante Mangoni

Excelență, a trecut aproape jumătate de an de când v-ați început mandatul în România. Care sunt principalele lucruri pozitive pe care le-ați descoperit în acest timp despre România?

Prietenia și considerația României față de Italia și ramificațiile ei, publice și private, care operează aici. Eram la curent cu acest aspect încă înainte de sosirea mea, dar să-l constat în persoană, în decursul diverselor mele întâlniri cu omologii români, a fost poate cel mai îmbucurător aspect al acestui început de mandat. Apoi, desigur, este și descoperirea țării! La București și Cluj am experimentat direct vivacitatea panoramei culturale românești, care generează momente de înaltă ținută precum Festivalul George Enescu și TIFF. Am început să explorez frumusețea și bogăția istoriei, a peisajelor și a tradițiilor României și din curiozitate personală: de exemplu, am fost la Constanța și de-a lungul Drumului Vinului. Este un demers pe care îl voi continua în lunile următoare cu o serie de misiuni instituționale pe care le-am planificat în principalele orașe unde prezența antreprenorială italiană este înrădăcinată și puternică, dar unde există și perspective bune de colaborare culturală.

Când vorbim despre Italia și România, pornim de la originile comune ale celor două popoare și continuăm cu valul emigrației majore de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dintre Peninsulă spre Regat. Italienii veniți aici s-au integrat, iar urmașii lor formează, astăzi, o minoritate apreciată. Ce rol credeți că poate avea comunitatea istorică în consolidarea relațiilor bilaterale?

Un rol de cultivare a memoriei și de mărturie din perspectivă istorică a schimburilor fructuoase dintre popoarele italian și român. Atribuirea unui scaun în Parlament comunității istorice italiene conferă acestui rol o valență instituțională și, deci, o responsabilitate aparte și delicată, în sensul de a putea exprima simțirea comună a celor două popoare. În orice caz, Ambasada și alte instituții italiene din România rămân deschise discuțiilor și sugestiilor din partea comunităților italiene. Împreună putem dezvolta sinergii în favoarea tutelei și promovării identității și culturii italiene în România.

Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. este o organizație ce aparține minorității naționale italiene, recunoscută oficial drept succesoare a comunităților istorice italiene. Din contactele avute până în acest moment, care este impresia Excelenței Voastre despre activitatea RO.AS.IT. în sensul conservării și promovării identității și culturii etnicilor italieni?

Cred că asociația depune eforturi în special în promovarea culturii italiene. Un exemplu în acest sens este activitatea didactică de la Liceul „Dante Alighieri” din București, pe care am constatat-o personal în urmă cu câteva zile cu ocazia expoziției-concert de la Biserica Italiană. Aș mai adăuga că, respectându-i autonomia și conștientizând că nu este o structură instituțională italiană, RO.AS.IT. este cumva asociată imaginii Italiei și, prin urmare, este de natură să influențeze percepția față de aceasta aici, în România. Acest lucru implică, de asemenea, o responsabilitate semnificativă în ceea ce privește activitățile cu proiecție externă și declarațiile publice.

Sunteți expert în politică internațională. În opinia Excelenței Voastre, ce importanță are comunicarea culturală ca ramură a acestei științe?    

Firește, nu aparțin lumii academice. Sunt un diplomat italian și, ca și colegii mei, contribui, pe partea ce se află în competența mea, la implementarea liniilor de politică externă hotărâte la Roma. În acest sens, diplomația culturală are o pondere specifică foarte semnificativă pentru o superputere culturală precum Italia. Tocmai am fost realeși în Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, chiar ca țară cu cel mai mare număr de situri de pe listă. În plus, recent am organizat „Statele Generale ale Limbii și Creativității Italiene în Lume” la Roma. Aproximativ două milioane de oameni din întreaga lume au ales să studieze limba italiană: pentru noi este un atu formidabil în promovarea culturii în străinătate, a stilului de viață, a creativității și a produselor italiene. În urmă cu câteva zile, ministrul nostru de externe, Di Maio, a lansat o nouă campanie de comunicare, „BeIT” – România este una dintre cele 26 de țări interesate – pentru a povesti publicului internațional despre Italia prin intermediul a șase valori care o caracterizează: creativitate, pasiune, patrimoniu, inovație, stil și diversitate.

Suntem în Anul Dante, iar tema Săptămânii Limbii Italiene în lume a fost „Dante, Italianul”. Așa cum știți, în România se studiază în limba maternă italiană la liceul „Dante Alighieri” din București. În afara „Poetului suprem”, ce altă personalitate istorică ați alege drept „ambasador” al spiritului italian (indiferent de domeniul de activitate)? De ce ați face această alegere?

Dacă îmi este permis, aș dori să aleg o persoană publică contemporană care a murit în urmă cu câteva luni: Gino Strada, chirurg și fondator al ONG-ului italian „Emergency”, care oferă tratament medico-chirurgical victimelor războaielor, minelor și sărăciei. Munca și exemplul lui Gino Strada și al “Emergency” sunt extraordinare: mereu de partea celor marginalizați, chiar și în contextele cele mai defavorizate și periculoase. Consider că aceasta este o caracteristică ce distinge, din motive istorice și culturale, „spiritul italian”: o atenție deosebită acordată protecției și demnității vieții umane.

Studiul în limba maternă italiană a fost reintrodus în România în urma demersurilor Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT., care face eforturi pentru a mări numărul claselor specifice, în mai multe orașe din țară. Cât de mult sunt ajutați de acest cadru educațional italenii care vin acum în România?

Ambasada Italiei lucrează la sporirea ofertei de predare în limba italiană în școlile românești. Este un proces lung, care necesită și investiții din partea instituțiilor locale. Vom face tot posibilul, conștienți că aceasta este o cerere care vine din partea antreprenorilor italieni și acum și din partea românilor, studenți și familii, parte a acelei “emigrații de întoarcere” care se mută înapoi din Italia în România.

În clasele de „maternă” învață atât copii ai familiilor de italieni venite recent în România, cât și copiii descendenților italienilor care au emigrat cu mult timp în urmă. Poate fi școala unul dintre locurile în care se creează o legătură specială între „noul val” și comunitatea istorică?

Școala modelează societatea viitorului mai mult decât orice altă instituție. Este un loc de creștere umană, dincolo de cea culturală. Educă în spiritul conviețuirii civice și al respectului pentru toți. Nu numai că poate ajuta la crearea unei legături între „noul val” și comunitatea istorică, dar poate și trebuie să le ajute pe ambele să se simtă parte din societatea românească, dezvoltând în ele conștiința de a fi parte dintr-un întreg mai mare, care este casa noastră comună europeană.

În 2020, la începutul pandemiei, România a trimis în Italia o echipă de cadre medicale. La rândul ei, în acest an, Italia a ajutat România să gestioneze valul 4 al pandemiei. Acest sprijin reciproc s-a derulat în cadrul parteneriatului strategic italo-român, care urmează să fie ranforsat. Parteneriatul strategic comsolidat care urmeaza a fi ranforsat. Care sunt domeniile principale care stau la baza ranforsării? Cum vedeți această construcție?

Sprijinul reciproc al Italiei și al României în situația de urgență Covid este o pagină prețioasă de prietenie și solidaritate, care traduce în termeni concreți ideea noastră de comunitate europeană de valori. Lupta împotriva Covid ne-a învățat necesitatea vitală a vaccinării și a măsurilor aferente care, oricât de drastice, sunt necesare pentru supraviețuirea oamenilor, a întreprinderilor, a activităților economice și sociale, pentru a ne putea bucura cu adevărat de libertățile noastre. Exemplul italian al Green Pass introdus de Guvernul Draghi a fost un model pentru toată Europa. Beneficiile economice și sociale sunt evidente.

În ceea ce privește parteneriatul strategic, lucrăm de fapt la actualizarea acestuia, o oportunitate de a iniția o mai mare coordonare între cele două țări, nu doar în cheie bilaterală, ci și pe unele aspecte ale agendei globale, precum lupta împotriva schimbărilor climatice. Ne mișcăm în vederea urmăririi unui multilateralism eficient bazat pe reguli, căutând sinergii în apartenența comună la UE și NATO. De asemenea, ne propunem să consolidăm cooperarea economică și investițiile italiene, alături de prezența noastră antreprenorială numeroasă din țară, tocmai pentru a profita de oportunitățile PNRR-ului și pentru a aduce o contribuție la modernizarea României.

Ați avut o prezență foarte activă în teritoriu în cele câteva luni de când ați venit în România, cu acțiuni care au vizat domenii diverse, de la cultură până la sectorul antreprenorial, de la nivel de IMM până la nivel ministerial, ultimul exemplu fiind misiunea delegației Federalimentare. Cum ați perceput deschiderea părții române față de ceea ce vine din Italia?

Partea română se arată entuziastă și receptivă la Italia și la ceea ce are ea de oferit. Evident, decurge și din armonia naturală dintre țările noastre, clar vizibilă pe o serie de probleme de pe agenda internațională. Apropo de alimentație și sustenabilitate, în cadrul celei de-a 6-a ediții a Săptămânii Bucătăriei Italiene în Lume, am organizat un seminar despre etichetarea alimentelor împreună cu Federalimentare și Alianța Română pentru Agricultură și Cooperare. Intervenienții italieni și români au convenit asupra necesității de a avertiza consumatorii împotriva etichetării „semafor”, simpliste și, prin urmare, dăunătoare sănătății și produselor tipice respective. De asemenea, lucrăm la noi propuneri în domeniul cultural, cu inițiative privind cinematografia și literatura italiană contemporană, în pas cu o societate românească în schimbare rapidă.

Care sunt prioritățile Ambasadei Italiei la București pentru anul următor?

Reactivarea dialogului politic, inclusiv cu o vizită a ministrului Di Maio la București pentru semnarea Parteneriatului Strategic; favorizarea contactelor dintre companiile italiene și omologii instituționali și privați români pentru a profita împreună de oportunitățile PNRR; implicarea publicului român în acțiuni de promovare culturală a unei imagini a Italiei care să nu fie stereotipată, ci în pas cu vremurile și care să deschidă o fereastră asupra autorilor, artiștilor, muzicienilor contemporani, care au un mare potențial de a implica în special copiii și tinerii români.

Doriți să adresați un mesaj cititorilor revistei, cu ocazia Crăciunului?

Adresez Cititorilor Voștri o urare prietenească de seninătate și împlinire. În această continuă confruntare cu pandemia, care din păcate încă provoacă prea multe victime și atât de multă suferință, sper ca toți să putem petrece timp de calitate în perioada sărbătorilor, care să ne facă să apreciem cea mai mare bogăție pe care o avem la dispoziție: relațiile umane și frumusețea vieții.