Informații foarte importante despre Recensământul Populației și Locuințelor

De la data de 14 martie 2022 începe etapa autorecenzării locuitorilor țării în cadrul Recensământul Populației și Locuințelor 2021. În pregătirea acestui moment, Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. a organizat webinarul „Recensământul Populației și Locuințelor (RPL 2021). Oportunități și provocări pentru minoritatea italiană din România”, cu scopul de a clarifica aspectele referitoare la acest eveniment foarte important pentru minoritatea italiană.

Au avut intervenții deosebit de interesante invitații: Înalt Prea Sfinția Sa Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, domnul Bogdan Bucur, lector Univ. Dr. SNSPA, și domnul Cristian Șelaru, reprezentantul Instititului Național de Statistică. De asemenea, pe platforma Zoom au fost conectați majoritatea reprezentanților comunităților de etnici italieni de pe cuprinsul țării.

„O clarificare a ce înseamnă populația României la ora actuală este de mare folos (…) Intelligence-ul s-a născut în Reppublica de la Serenissima, ei au fost primii care au analizat date, au analizat informații. Noi suntem descendenții familiilor de italieni. Comunitatea noastră este formată din mulți veniți din Veneto și Friuli, deci avem multe cu care să ne mândrim”, a spus domnul Andi-Gabriel Grosaru, reprezentantul minorității italiene în Parlamentul României. La rândul dumneaei, doamna Ioana Grosaru, președintele RO.AS.IT., a opinat că „noi ne dăm seama că avem această datorie de a ne recenza cât mai bine pentru că un rezultat cât mai aproape de adevăr al recensământului poate să ne dea și măsura evoluției noastre ca popor și ca țară”.

După cuvântul ÎPS Aurel Percă, domnul Bogdan Bucur a prezentat „O perspectivă istorică asupra recensământului la români: „Recensământul este o măsurătoare care se face  cu o frecvență de 5 sau 10 ani, chiar mai rară. Ține de capacitatea țărilor de a-și măsura corect resursele și populația. Este și o măsurătoare a ce simt oamenii la un moment dat, în legătură cu apartenența. Este un instrument al statalității moderne”.

Sunt două etape care privesc direct populația în acest al patrulea Recensământ de după Revoluția din 1989:

• etapa de autorecenzare (14 martie – 15 mai);
• etapa de recenzare prin interviuri față în față (16 mai – 17 iulie).

În cea de-a doua etapă vor fi intervievați cetățenii care nu au completat formularul online de autorecenzare.

Potrivit domnului Cristian Șelaru, Institutul Național de Statistică a stabilit o cale de comunicare directă cu minoritățile și cu cultele, prin întâlniri cu reprezentanții acestora în orașe reședință de județ. De asemenea, a pus la dispoziția publicului larg un webinar lunar. În perioada de autorecenzare, la nivelul INS va exista un Call Center la care cetățenii pot apela pentru orice problemă sau nelămurire în completarea formularului.

„Acest recensământ ar fi trebuit să aibă loc în 2021. De aceea, momentul de referință este 1 decembrie 2021, ora 00:00. Trebuie completate doar informațiile valabile până la acel moment. De exemplu, copiii născuți după acea dată nu vor putea fi recenzați. Este o metodă adoptată la nivel european (…). Va exista și autorecenzare asistată (ARA). Nu poate să mai existe acuzația că recenzorul a bifat greșit la limbă maternă, cult și etnie. Multiculturalitatea dă putere României”, a considerat Cristian Șelaru.

Iată cele mai importante informații oferite de reprezentantul INS, în intervenția sa:

• informațiile vor fi folosite doar pentru politici publice. Fiecare răspuns este codificat, INS nu va ști niciodată ce s-a scris la etnie, la locuință. Nimeni din cadrul INS nu are acces la identitatea persoanelor;
• va exista și metoda interviului proxy: dacă o persoană nu este găsită de recenzor, acesta poate să culeagă informații de la alte persoane despre ea (administratorul clădirii, vecin, rudă), cu excepția detaliilor legate de limbă și de etnie;
• la recensământ se măsoară doar populația rezidentă, nu populația cu domiciliul în România. Se poate ca cineva să aibă buletin de România, dar să locuiască în Italia. Această persoană nu face parte din populația rezidentă (cei care au locuit în România în ultimele 12 luni). Trebuie să știm foarte bine acești termeni;
• autorecenzarea nu este obligatorie, dar etapa a treia este obligatorie, dacă oamenii nu s-au autorecenzat. Sunt amenzi pentru persoane fizice și pentru persoane juridice. INS nu mizează pe amendă, ci pornește de la premisa cu locuitorii României vor participa la recensământ;
• autorecenzarea online clasică se face pe dispozitivul propriu (PC, telefon, tabletă). Autorecenzarea asistată are loc la primărie, acolo unde va exista un recenzor ARA. Autorecenzarea asistată este foarte importantă pentru minorități, unde, cum se știe, populația este mai îmbătrânită. În cazul în care persoana care se dorește recenzată nu are un dispozitiv propriu, recenzorul ARA are tablete pe care le pune la dispoziție. Persoanele fie completează ele, fie îl roagă pe recenzor să completeze. Programul recomandat pentru recenzorii ARA este de la 8 la 22;
• persoanele sunt rugate să citească cu atenție formularul completat de recenzorul ARA, înainte de a fi trimis. Dacă recenzorul refuză să îl prezinte, el va fi penalizat;
• cultele au voie să își pună proprii recenzori;
• recenzorii primesc 10,5 lei pentru fiecare chestionar pe care îl completează de la populație. Suma crește în zonele în care aceștia au de parcurs distanțe mari de la o casă la alta;
• INS a colaborat cu DRI și cu secretariatul de stat pentru culte pentru a obține nomenclatorul etniilor și nomenclatorul religiilor;
• autorecenzarea se face pe site-ul recensamantromania.ro. Se completează mai întâi o cerere de preînregistrare de capul familiei, apoi sunt primite 3 chestionare; unul pentru locuință, unul pentru persoane, unul pentru spațiul colectiv de locuit. Chestionarele vin precompletate cu informațiile culese în prealabil de INS de la instituțiile statului;
• angajații primesc o zi liberă pentru autorecenzare. Ei trebuie să solicite prin email o dovadă a autorecenzării, care nu este primită automat;
• validarea unui formular completat durează 7 zile, timp în care informațiile transmise sunt confruntate cu nomenclatoare din domeniile vizate;
• în cazul în care ne întrerupem din completarea chestionarului, când îl redeschidem reluăm completarea exact din locul unde am rămas, datele deja completate nu se pierd;
• putem trimite de câte ori dorim chestionarul. Este luat în calcul ultimul chestionar trimis, cu condiția să fie cel mai complet;
• niciun câmp nu trebuie să rămână necompletat. „Dacă nu aveți casă, scrieți că nu aveți casă, nu săriți peste întrebare”, a spus reprezentantul INS.

Declarații:

„Noi facem informări tot timpul. Și vara trecută am fost în țară ca să promovăm recensământul, să facem lumea să fie conștientă că trebuie să se recenzeze, să se autorecenzeze. Am fost în toate colțurile țării pentru a pregăti membrii noștri pentru recensământ. Dacă sunt întrebări, ele vor fi centralizate la sediul nostru și le vom trimite mai departe. Formularul a fost tradus și în limba italiană și așteptăm să vedem cum arată acest site și în limba noastră”.

Andi-Gabriel Grosaru, deputatul minorității italiene

„E important să ne declarăm, să ne recunoaștem identitatea fără nicio teamă. Nu mai există acele restricții de care ne-a fost frică înainte de 1989. Închei spunând tutror că identitatea înseamnă cultură și limbă, care ne dau valoare propriei noastre persoane, valoare pe care o transmitem mai departe generației viitoare. Recunoașterea etniei înseamnă recunoașterea propriei noastre valori, a mândriei de a duce mai departe cu încredere în sine moștenirea primită de la părinți. Au fost perioade de timp în care italienii nu au fost recunoscuți ca etnie. Acum nu mai avem motive să ne fie teamă. Libertatea de a spune cine ești este un drept câștigat. Să fim conștienți de contribuția pe care părinții noștri italieni au avut-o la dezvoltarea României”

Ioana Grosaru, președinte Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT.