Battigelli Ettore

Date biografice:

Battigelli Ettore vine în România din San Tomaso, Udine și se stabilește la București.

Tatăl lui Battigelli Gino, care a fost inginer.

Își construiește o casă și, în anul 1921, își aduce la București întreaga familie, formată din soția Maria Fabbro și cei cinci copii ( Gino, Anita, Luigi și încă doi băieți), care își desăvârșesc educația aici.

În ziarul Curentul din 13 martie 1940 apare menționat într-o listă a „cetățenilor străini care pot executa lucrpări de inginerie în România”.

Sediul societății este în București, str. Abrud nr. 76.

Decesul soției Maria Fabbro – Batigelli și a fiului Luigi la 5 mai 1930

În anul 1939, conform Monitorul Oficial din 14 iunie, posedă următoarele acte:

• biletul de liberă petrecere, Nr. 14.499 din 1926, cu termen de şedere în ţară până la 31 Decemvrie 1939, eliberat de Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti ;
• buletinul de înscriere la biroul populaţiei, Nr. 54.542 din 1937, eliberat de Circ. 35-a poliţie;
• permis port arme Nr. 36.961, eliberat de Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti.

Monitorul Oficial 29 iunie 1944 ne descrie asocierea dintre tată și fiu într-o întreprindere de construcții:

„Extras de pe contracutl de societate în nume colectiv, vizat de Administrația financiară, Sectorul IV Verde, la nr. 6.759 din 1944.

Între Ettore Battiugelli, din București, strada Abrud nr. 76 și Gino Battigelli, din București, strada Abrud nr. 78, a intervenit un contract de societate în nume colectiv pentru antreprize de lucrări de construciuni publice și particulare. Sediul societății este în București, str. Abrud nr. 76. Durata societății este nelimitată. Capitalul social al întreprinderii este 600.000 lei.”

După 1948 le sunt desfințate antreprizele și le sunt naționalizate casele. Din 1951 sunt expulzați, deoarece nu au fost de acord să renunțe la cetățenia italiană.

Realizări:

• Ettore Battigelli participă la construcția marilor edificii, în București, primind de la Regele Carol I, cartea de onoare pentru excepționala execuție a lucrărilor de la palatul Cotroceni.
• a construit, de asemenea, numeroase case de locuit pe străzile Popa Nan și Popa Soare, în parcul Tonola și în Bucureștii Noi.

Surse:

• Arhivele Române
• Italienii din România – o istorie în imagini, București, 2012
• Ziarul Curentul din 13 martie 1940
• Monitorul Oficial nr. 134 din 14 iunie 1939
• Monitorul Oficial din 14 martie 1940
• Monitorul Oficial din 29 iunie 1944
• Ziarul Prezentul Economic, Financiar, Social din 29 octombrie 1937
• https://arhitecturaneoromaneasca.blogspot.com/2018/07/opis-dosare-arh-paul-smarandescu.html
• Ziarul România din 1940
• Ziarul Timpul din 13 martie 1940
• Ziarul Universul din 8 mai 1930
• Ziarul Universul din 5 mai 1931