Ioana Grosaru: Recunoașterea etniei la Recensământ înseamnă recunoașterea propriei valori
Doamna Ioana Grosaru, președintele Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT., a acordat un interviu pentru site-ul Departamentului pentru Relații Interetnice, pe tema Recensământului Populației și Locuințelor.
„Este important de înțeles că, în societatea în care trăim, asumarea și declararea identității etnice și lingvistice nu ne mai periclitează în niciun fel viața, libertatea, ba, din contră, identitatea de etnic italian este o bogăție pe care trebuie să o fructificăm, să o promovăm, și cu care ne putem mândri în fața lumii. Este extrem de important să ne declarăm identitatea în cadrul Recensământului pentru că în acest fel statul va înțelege cât de numeroși sunt italienii din România și va răspunde mai bine nevoilor acestei minorități de a-și păstra specificul”, a spus doamna Grosaru, subliniind: „Recunoașterea etniei înseamnă recunoașterea propriei valori, a mândriei de a duce mai departe cu încredere în sine moștenirea primită de la părinți”.
Vă redăm integral interviul publicat pe site-ul www.dri.gov.ro:
Prezentați-ne, vă rog, comunitatea în câteva fraze subiective. Ce ar trebui să știm despre minoritatea pe care o reprezentați?
Minoritatea italiană din România este formată, în mare parte, din descendenții imigranților italieni sosiți pe teritoriul României în valuri numeroase într-o perioadă de aproximativ un secol, între 1850 și 1950. Este vorba despre o emigrație majoritar economică, italienii venind pe teritoriul României ca specialiști și muncitori calificați pentru a munci la lucrările de infrastructură și edilitare menite să modernizeze țara în perioada aceea, când pe plan local lipsea mâna de lucru calificată. Fiind specialiști în diverse domenii – construcții, forestier, minier, arhitectură – italienii s-au așezat in toate zonele țării, în mediul rural, dar şi în orașe, în funcție de oportunitățile de muncă, formând nuclee în toate zonele țării și nu doar într-un areal limitat. Odată cu venirea la putere a regimului comunist în Romania, italienii au fost obligați să aleagă între a rămâne în țară și a renunța la cetățenia italiană sau a pleca în Italia pierzând toate bunurile din România. O parte au rămas, dar extrem de mulți au ales să se repatrieze.
De asemenea, în rândul familiilor de italieni rămase în țara noastră, limba italiană s-a pierdut încet-încet de teama de a nu intra în vizorul Securității ca dușmani ai statului. Toate aceste elemente dau specificul comunității italiene de astăzi din România: o comunitate răspândită pe tot teritoriul, fără un nucleu mai numeros într-o anumită zonă, în general îmbătrânită și care păstrează limba și tradițiile italiene doar parțial, mai ales că asemănarea limbii și a modului de viață i-au făcut ușor integrabili pe italieni în rândul românilor. Însă, dincolo de aceste aspecte mai puțin favorabile, câteva lucruri rămân neschimbate: italienii sunt buni profesioniști, sunt artiști desăvârșiți, au cântecul și veselia în sânge, un fel de a se îmbrăca şi o gastronomie aparte.
Păstrarea identității etnice este de importanță majoră pentru orice comunitate, cu atât mai mult pentru o minoritate. Ce posibilități există în cadrul organizației pentru realizarea acestui deziderat?
Având în vedere cele expuse, este așadar esențial pentru noi să păstrăm și să promovăm identitatea italiană. Instrumentele folosite de asociația noastră pentru a menține vie cultura și limba italiană sunt în principal editarea de cărți și reviste și evenimentele culturale. Cărțile editate de asociație – majoritatea bilingve, română și italiană – privesc de cele mai multe ori aspecte ale culturii, literaturii și limbii italiene, precum și istoria comunității italiene în spațiul românesc, iar revista editată de asociație este, de asemenea, bilingvă.
Evenimentele realizate, de la festivaluri de muzică și dans tradițional al minorităților, până la concerte, tabere pentru copii, concursuri educative simpozioane științifice și întâlniri pe diverse teme, au toate rolul de a promova cultura italiană și identitatea minorității italiene din România, cât și limba. În plus, a fost introdus la Liceul “Dante Alighieri” din București învățământul în limba maternă italiană.
Care este cea mai importantă provocare cu care se confruntă în momentul de față comunitatea și ce măsuri externe ar fi necesare ca aceasta să capete o soluție?
Principalele provocări cu care se confruntă comunitatea istorică de italieni sunt cele două fețe ale fenomenului migrației: pe de o parte emigrația – exodul multor membri către Italia sau alte țări în căutarea unui loc de muncă și unui trai mai bun, iar pe de cealaltă parte, imigrarea – sosirea unui val nou de imigranți italieni spre România, un val numeros care va trebui cu timpul integrat și adus către asociație, astfel încât atât etnicii italieni istorici, cât și italienii din noul val să formeze un tot unitar, fără a se exclude reciproc, să se accepte și să lucreze împreună pentru promovarea culturii și limbii italiene.
0 altă provocare cu care se confruntă comunitatea este implicarea redusă a tinerilor în cadrul activităților, deși în ultima vreme din ce în ce mai mulți ni s-au alăturat, datorită folosirii extinse a mediului online, facilitând comunicarea și întâlnirile la distanță în perioada pandemiei.
Care este ponderea tinerilor în privința numărului membrilor? Dar în cadrul membrilor activi ai organizației? Cât de bine își cunosc ei limba maternă și tradițiile, obiceiurile?
În cadrul comunității istorice de italieni, tinerii sunt destul de numeroși, din păcate însă nu și foarte activi în cadrul activităților. Limba italiană se vorbește în general de generațiile mai în vârstă, întrucât adeseori în timpul regimului comunist limba italiană s-a pierdut, iar părinții nu au transmis-o copiilor de frica repercusiunilor din partea statului comunist ce considera țările vestice capitaliste o amenințare națională. Situația s-a schimbat deoarece după căderea comunismului, tinerii au avut libertatea de a învăța la școală și universitate limba italiană, așadar în unele cazuri aceasta a fost recuperată și readusă în familii, la distanță de câteva generații. Dar, așa cum precizam mai sus, în ultima perioadă mulți tineri au devenit mai prezenți în activitățile organizate de noi, unii chiar valorificându-și talentul în cadrul acestora.
Ce activități v-ați propus pentru a atrage atenția membrilor comunității asupra importanței Recensământului din martie-iulie 2022?
Ne-am propus să promovăm importanța Recensământului pe canalele noastre media: site, Facebook, revista „Siamo di Nuovo lnsieme”, precum și prin întâlniri online cu membrii pentru instruirea și informarea lor cu privire la importanța autorecenzării și declarării identității etnice și lingvistice.
Activități privind importanța Recensământului s-au realizat și în anii precedenți, prin campanii de informare, prin întâlniri in teritoriu și discuții personale cu membrii comunității italiene.
Care este mesajul dumneavoastră cu privire la asumarea și declararea identității etnice și lingvistice? De ce sunt importante acest aspecte și în privința Recensământului populației, dar și în ceea ce privește viitorul acestei comunități?
Este important de înțeles că, în societatea în care trăim, asumarea și declararea identității etnice și lingvistice nu ne mai periclitează în niciun fel viața, libertatea, ba, din contră, identitatea de etnic italian este o bogăție pe care trebuie să o fructificăm, să o promovăm, și cu care ne putem mândri în fața lumii. Este extrem de important să ne declarăm identitatea în cadrul Recensământului pentru că în acest fel statul va înțelege cât de numeroși sunt italienii din România și va răspunde mai bine nevoilor acestei minorități de a-și păstra specificul. Doar recunoscând că suntem descendenții acelor italieni care practic au construit România modernă, putem să le aducem un omagiu. Doar asumându-ne trecutul, putem oferi un viitor acestei comunități atât de speciale și originale în toate aspectele sale.
Așadar, păstrați-vă identitatea, care înseamnă cultură și limbă – ea este un bun moștenit, care vă oferă calități nebănuite și valoare propriei persoane, pe care trebuie să le transmiteți mai departe generației următoare. Recunoașterea etniei înseamnă recunoașterea propriei valori, a mândriei de a duce mai departe cu încredere în sine moștenirea primită de la părinți.
A fost greu, au fost perioade de timp în care italienii nu au fost recunoscuți ca etnie. Acum nu mai avem motive să ne fie teamă! Libertatea de a spune cine ești este un drept câștigat și este important pentru noi toți să credem în noi, să fim conștienți de contribuția pe care părinții noștri italieni Ie-au adus la dezvoltarea și modernizarea României, a țării care ne-a primit și ne-a oferit condiții de manifestare liberă, cu drepturi egale cu ale tuturor cetățenilor lor.