De la prăjitura joffre la proiectul Euroscola
Un loc încărcat de istorie, Casa Capșa, a fost ales de Liceul Teoretic „Dante Alighieri” pentru „proba” din Concursul național EUROSCOLA, ediția a X-a (2017-2018). Au participat elevii claselor X-XI, cu vârste între 15 si 18 ani, chiar în ziua în care s-a sărbătorit Ziua Mondială a Educației.
Doamna prof. Maria Dan, directoarea liceului, a precizat că evenimentul s-a desfășurat sub auspiciile Biroului de Informare al Parlamentului European din România (BIPE), în pateneriat cu Ministerul Educației Nationale (MEN). Anul 2018 a fost proclamat „Anul european al patrimoniului cultural”, dorindu-se să se promoveze dialogul intercultural, un dialog care previne conflictele.
Concursul EUROSCOLA se desfășoară sub genericul „Rolul patrimoniului românesc în consolidarea identității europene”. Obiectivele proiectului au urmărit mai multe direcții, de la cunoașterea de către elevi a patrimoniului național și conservarea lui, la promovarea spiritului românesc în contextul cultural european. Spațiul danubiano-pontic, în care ne aflăm, a cunoscut de-a lungul timpului influența multor popoare care ne-au îmbogățit cultural, făcându-ne speciali în Europa.
S-a urmărit scoaterea la lumină a talentelor și a creativității elevilor. Titlul sub care s-a desfășurat evenimentul a fost „La Belle Epoque. Chez Capsa”, Capșa fiind considerată o marcă a Europei, care a păstrează atmosfera Micului Paris.
Cei 24 de elevi care au participat cu talent de profesioniști, au impresionat audiența cu frumusetea și eleganța lor, reînviind atmosfera Belle Epoque. A fost un Caleidoscop literar-artistic de înaltă ținută. La reușita evenimentului, un rol important l-a avut doamna Alina Cocu, profesor coordonator al activităților artistice.
Câștigătorii vor participa la Ziua Europei, organizată la Strasbourg. Putem doar să dorim reușită tinerelor talente care s-au dedicat proiectului.
Casa Capșa, trecut legat de Italia
Cine nu a gustat cu plăcere delicioasele joffres, neștiind de unde le vine numele?
În anul 1920, venea, la București, Joseph Jacques Cesaire Joffre, cu misiunea decorării Regelui Ferdinand al României cu „Medalia militară franceză” și de a conferi orașelor București și Mărășesti „Crucea de război”. În cinstea oaspetelui, la rugămintea regelui, Grigore Capșa a creat o prăjitura a cărei formă cilindrică amintea de caschetele militarilor francezi. Pentru multe din personalitățile care i-au trecut pragul, Casa Capșa a inventat produse care au purtat numele acestora.
Casa Capșa era cea mai bună cofetărie din Europa. Frații Capșa, Constantin și Grigore, au cumpărat clădirea de la italianul Eronimo Momolo – italianul care a deschis și Teatrul Momolo, unde au avut loc reprezentații ale primelor piese de teatru in limba română. Capșa a jucat un rol important de la început și de-a lungul întregii sale existențe, traversând toate perioadele de frământări prin care a trecut și țara. Paul Morand, diplomat, scriitor, autor al unei cărți apărute în anul 1935, intitulată „București”, scria despre Capșa că „este o tradiție, un stil, un organ, un decor, o sală a pașilor pierduți, un monument, o cocardă. E timpanul urechii uriașe, care e Bucureștiul…”
Tudor Arghezi spunea că „dacă ești prost la Capșa, e imposibil să fii deștept altundeva…” și „capșistul este un tip inteligent și primejdios, căci critica reală se face la Capșa, nu în presă”.
Poetul Virgil Carianopol adăuga: „Ca să devii scriitor, trebuia să obții întâi botezul Capșei care, fără a fi o firmă literară, era totuși redacția redacțiilor, puntea trecerii spre nemurire”.
Până la Marele Război, Casa Capșa era rezervată protipendadei, iar după, locul aristocrației cu bani a fost luat de o clientelă fără bani, dar bogată în spirit și boemă. Casa Capșa era numită și „Parlamentul bicameral”, jucând și un rol politic important. Aici se făceau alianțe și se schimbau miniștri. De exemplu, timp de 60 de ani, două saloane de la subsol au fost închiriate de Brătianu.
Oameni de înaltă cultură, scriitori, muzicieni, actori, pictori, capete încoronate sau oaspeți de peste hotare se întâlneau aici, schimbând idei, producând o mare efervescență în arta și cultura românească din epocă.
