Bulfon Ferdinand
Date biografice:
Fiul lui Ferdinando și al Caterinei, Ferdinand s-a născut la Moggio Udinese, în apropiere de Venezia, la 8 mai 1873.
Religie romano-catolic.
La 17 Iulie 1931, la Craiova, jud. Dolj, înființează firma comercială „Bulfon Ferdinand“, pentru antrepriză de construcţii de binale; sediul: Craiova, strada Bucureşti Nr. 144; având activitate anterioară, începând cu luna aprilie 1907.
Se stabilește la Craiova, la 1905, integrându-se în comunitatea catolică italiană, formată din timpul construirii liniei ferate Craiova-Calafat. Friulanii care participaseră la acest proiect au închegat în oraș o colectivitate de constructori care în timp avea să își lege numele de toate proiectele clădirilor monumentale ale Craiovei.
Ferdinand Bulfon se căsătorește în data de 4 martie 1906 cu Lucia Comini, având naș pe Pascuttini Pietro (Petre), iar la scurtă vreme după acest eveniment el preia construirea Spitalului „Theodor I. Preda” de pe Calea București. Pietro Pascuttini, antreprenorul principal al lucrării decedase, spitalul rămânând nefinalizat. Procesul-verbal de recepție, încheiat la 3 aprilie 1909 de reprezentanții Primăriei Craiova, atestă faptul că Antrepriza „Ferdinand Bulfon” efectuase 18 tipuri de lucrări cu grad ridicat de complexitate la Spitalul „Theodor I. Preda”. La ele se adăuga un contract de închidere cu gard zidit a întregii curți a spitalului.
Ferdinand Bulfon a fost un profesionist desăvârșit și un pasionat al construcțiilor monumentale, colaborând cu ceilalți antreprenori italieni pentru a lăsa p amprentă semnificativă asupra Craiovei.
A colaborat cu Pascuttini, cel care lucrase la Parcul Bibescu, cu Giovanni Peresutti și cu Carlo Dalla Barba, constructori renumiți la începutul secolului XX.
Cartea de meșter a lui Bulfon avea numărul 11/1938.
Familia Bulfon a locuit vreme de trei generații la casa cu numărul 144 de pe Calea București. Aceasta era situată în locul cunoscut azi ca zona gangului de la Rotonda, chiar aproape de semafoarele de la trecerea de pietoni către Școala nr. 21 Gheorghe Țițeica. Tot spațiul verde din fața Rotondei a fost odinioară locul unde își avea sediul Antrepriza „Ferdinand Bulfon”. În afara clădirii principale, familia mai avea un șir de case care pornea spre actuala librărie din aceeași zonă si ducea până în strada Nanterre. Toate au fost demolate în perioada comunistă, singura rămasă neatinsă fiind casa care dădea în Nanterre.
A rămas vie în amintirea urmașilor onestitatea cu care antreprenorul craiovean își trata angajații. Doamna Lucia mergea dimineața la piață, umplea trăsura cu alimente și gătea pentru întreaga echipă, masa fiind servită alături de constructori.
Venirea comunismului avea să ducă într-o primă fază la închiderea forțată a acestei firme de antreprenoriat, apoi la demolarea caselor familiei din Calea București până spre strada Nanterre.
Copii:
- Giunio Bruno
- Iolanda ( mama lui Adrian Bulandra)
- Cornelia Speranța
Ferdinand Bulfon a trecut la cele veșnice la 19 decembrie 1952.
Realizări:
- Spitalul Theodor Preda – 1908;
- Banca de Scont (actuala BCR, la colțul sudic al Prefecturii);
- Clinica de pediatrie de pe Calea București (mutată pe șine în perioada comunistă);
- Facultatea de Medicină (veche);
- Palatul Vorvoreanu (sediul actualei Mitropolii);
- Liceul Frații Buzești (în colaborare cu Peresutti);
- Casa Barbu Drugă de pe str. Bujorului;
- clădirea fostei Curti de Apel de pe bulevardul Nicolae Titulescu;
- Casa Lempp (lângă Spitalul Nr. 2);
- clădirea Synevo (Il Calcio) de pe strada Macedonski;
- Casa Glăvan (strada Constantin Brâncuși nr. 39);
- Grădina Unirii – 1930 – English Park
- soclul monumentului Unirii din 1859, Alexandru Ioan Cuza – English Park ( statuia de Raffaello Romanelli)
- revovare cazărmi militare
Surse:
- Arhivele Române
- L’emigrazione italiana nelle terre romene (1861-1916), Alina Dorojan, Universitatea Roma Tre
- https://www.facebook.com/olteniamea/posts/mari-craioveni-ferdinand-bulfon-%C8%99i-mo%C8%99tenirea-sa-arhitectural%C4%83-de-excep%C8%9Bie-fiul-/1617320635086636/
- http://www.tvr.ro/to-i-impreuna-la-tvr-craiova-video_43840.html
- STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA DE LA CRAIOVA, Cristian Scăiceanu, Banca Naţională a României – Bucureşti
- ARMATA ROŞIE LA CRAIOVA ÎNTRE 1944-1949 , Şerban Pătraşcu
- https://www.discoverdolj.ro/ro/places/casa-vorvoreanu-palatal-mitropolitan-4hw7bynnsfpgwq
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_Arhiepiscopiei_Craiovei#/media/Fi%C8%99ier:Ansamblul_Arhiepiscopiei_Craiovei_%C8%99i_Mitropoliei_Olteniei.JPG
- Monitorul Oficial Nr. 170 din 25 Iulie 1931
- Monitorul Oficial Nr. 285 din 12 Octombrie 1935
- Ziarul Ordinea din 1936
